Home Economii Economisire si taxe aferente Cursul de schimb în an electoral. La ce să fim atenți?

Cursul de schimb în an electoral. La ce să fim atenți?

Economia, veniturile populației, percepția asupra riscului tind să arate mai bine înaintea alegerilor. Iar 2012 este an electoral atât în România, cât și în SUA și mai multe țări europene (investitorii sunt deci mai “generosi” la nivel global). După, urmează deseori dușurile reci. În plus, 2013 și 2014 aduc pentru România un vârf de plăti în contul datoriei publice externe (aproximativ câte 5 miliarde euro) și decontul previzibil al exceselor electorale ale autorităților. Cum se va simți leul în 2013 și cum ne putem proteja de fluctuațiile neplăcute ale cursului?
 
Între 2012 și 2019 România trebuie să achite mai bine de 21 miliarde euro în contul împrumuturilor de la FMI și instituțiile europene. Vârful de plată este între 2013 și 2014 (5,1 miliarde în 2013 și 4,7 miliarde în 2014). Grosul acestor bani va fi virat de către BNR, Ministerul Finanțelor având de achitat la rândul sau 7 miliarde euro. De ce ne facem griji în privință cursului leu-euro în următorii 2 ani? Micșorarea rezervelor BNR va fi percepută că un motiv de vulnerabilitate a leului; intrările de bani europeni care să compenseze ieșirile cauzate de plățile în contul datoriei externe sunt deocamdată (martie 2012) anemice; majorarea veniturilor bugetarilor decisă recent poate fi decontata în 2013-an post-electoral. Chiar daca o parte considerabilă a împrumutului va fi “rostogolita” (achitarea se face contractând noi datorii din piețele externe de capital) vestea proastă este că dobânzile la care România se poate împrumută în dolari (peste 6,5%) sunt duble raportate la dobânzile solicitate de FMI în momentul acordării împrumutului (2009). Cu alte cuvinte, în anii următori dobânzile la datoriile contractate vor cântări mai greu, vor trebui mobilizate resurse bugetare suplimentare pentru achitarea lor. Or, nici economia nu se simte prea bine, Ministrul Finanțelor anunțând că este posibil că economia să reintre în recesiune (două trimestre consecutive de scădere) după trimestrul întâi al anului 2012, exporturile scad, investitiile straine la fel. Una peste alta, nici starea economiei, nici vârful de plăti preconizat în următorii 2 ani, nu sunt vești bune pentru euro/leu. Chiar dacă în lunile de vară cursul poate scădea conjunctural, din 2013 va puteți pregăti emoțional pentru un scenariu de devalorizare a leului. Cum va puteți proteja?
 

  • Dacă nu aveți economii consistente dar aveți credite în derulare în valută, va puteți limita la acumularea unei cantități de euro/dolari în cursul acestui an care să va asigure plata mai relaxată a ratelor anul viitor.Poate n-ar strica să achitați anticipat cea mai mare parte a împrumuturilor contractate, dacă este posibil.

 

  • Dacă aveți economii preponderent în lei, luați în calcul convertirea unei părți a lor în valută spre sfârșitul anului. Nu va gândiți să cumpărați eșalonat, “pe trend”, cantități mici, de regulă cursul se ajustează brusc, tocmai pentru a reduce efectele emtotionale ale unei mișcări de devalorizare de durată.

 

  • Dacă aveți profil de speculator și o dobândă în lei bine negociată cu banca (peste medie adică) puteți deschide poziții pe contractul futures euro/leu la bursă din Sibiu păstrând totodată grosul banilor în lei. Pentru a cumpăra contracte euro-leu trebuie blocată doar o fracțiune din valoarea acestora-o garanție (marja)-urmând să suportați din valoarea acesteia fluctuațiile de prețcă și cum ați fi utilizat întreagă sumă. În acest fel va securizați valoarea depozitelor în lei cumpărând echivalentul valorii acestora în euro sub formă contractelor futures euro-leu.

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.

Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site