Home Investitii Investiţii in imobilare Terenul agricol: oportunitate sau legendă?

Terenul agricol: oportunitate sau legendă?

În urmă cu câțiva ani buni, când hectarul de teren agricol se vindea sub 500 euro, investiția era interesantă (majoritatea străinilor ce dețin teren în România a cumpărat atunci) prin prisma randamentului potențial din arendă. Acum, la peste 1000 euro, sloganul “nu ne vindem ţara” vine la pachet cu cugetarea “mai merită s-o cumpărăm indiferent de preţ?”. 
 
În presă au apărut în ultima vreme tot soiul de recomandări privind avantajele deținerii de teren agricol. Se fac paralele entuziaste cu prețurile din Europa Occidentală insistându-se mai puțin pe comparațiile privind suprafețele de teren agricole disponibile (în România vs. Olanda, Austria, Germania,etc), densității populației, veniturilor medii, infrastructurii (or lipsei sistemele de irigații și în țările dezvoltate), etc.
 
Este relevant un articol ce relata despre marii investitori în terenuri agricole din România. Sigur, părerile super - optimiste sunt puse în gura unor “experţi” ("Fondurile de investiții sunt interesate de terenurile agricole din România pentru că terenul este ieftin, chiar și de zece ori mai ieftin decât în Olanda, spre exemplu. După intrarea în Uniunea Europeană prețurile din România au început să se apropie de cele din Vest, acest lucru se vede și pe piațaconstrucțiilor, iar investitorii speculează această diferență de preț. Bineînțeles că prețurile din România nu vor ajunge la nivelul celor din Vest, dar un fond de investiții poate câștiga și de câteva ori suma investită în numai câțiva ani", explică analistul economic Aurelian Dochia).
 
De ce oare se face comparația tocmai cu Olanda? E simplu, vedeți în același articol un top al prețului la hectarul de teren agricol. Pe locul întâi, Olanda, cu 47.000 euro, pe doi Danemarca cu 25.000 euro, trei Spania cu 10.400 euro, urmează Suedia cu 3.700, Cehia cu 2250 euro, România cu 2000 euro (sursă Eurostat, date la nivelul anului 2009) și...mai vine cineva după România? Ei bine, da: Slovacia cu 1250 euro și Lituania cu 900. Păi atunci, n-ar fi mai bine ca în loc să cumpărăm teren în România așteptând cultivatorii de lalele ca să-l revindem cu prețînzecit, să luăm mai bine în Lituania, poate facem o afacere mai bună? 
 
Oare cât teren agricol neinundat sau neinundabil o fi în Olanda? Din statistică lipsește și Germania , o altă zonă cu mare densitate demografică. Și ce diferență există între puterea de cumpărare (implicit pretențiile financiare) a unui danez și cea a unui țăran cu 3 pogoane din Bărăgan? Și în Spania or lipsi sistemele de irigații? Altfel, n-ar strica să ne temperăm entuziasmul când mai citim despre cât de mult au câștigat cei care au investit în teren agricol (întrebarea esențială este când au cumpărat? nu ce profit virtual au în acest moment) și ce suprafețe mari au deja străinii aici (la ce prețau cumpărat?).
 
Nu înseamnă că investiția în teren agricol e proastă, dar nici să speri în profituri fabuloase nu e recomandat. În plus, cine vrea să cumpere teren agricol poate avea din plin ocazia după ce intră în vigoare impozitul preconizat pentru suprafețele nelucrate. În final, un exemplu din perspectiva randamentului investiției. O proprietate de 7 hectare de teren agricol în Călărași, proprietate arendată (700 kg/hectar, echivalent în numerar), teren agricol bun. Anul trecut (2011), s-a primit din arendă 2800 lei (din care proprietarul a dat însă înapoi statului 300 lei impozit pe teren). Profit net puțin sub 600 euro. Dacă cineva ar cumpăra acum terenul la prețul din 2009 - prețmediu conform statisticilor Eurostar - ar da pe el 14.000 euro (7 x 2.000 euro) adică randament de 4% în euro din investiție. Nici prea - prea, nici foarte - foarte (în condițiile unui an agricol excepțional însă în 2011!)

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site