Home Investitii Investitii pe pieţele de capital Cum te protejezi împotriva fraudelor brokerilor?

Cum te protejezi împotriva fraudelor brokerilor?

 
În cazul unei bănci lucrurile sunt mai simple: dacă fondul de garantare nu face față (și nu face față decât unui faliment de dimensiune medie), statul poate interveni în tandem cu Banca Centrală, preluând instituţia financiară cu probleme, incluzând-o într-o instituție intermediară, gen bancă-punte, etc. În cazul unui faliment al unei societăți de brokeraj, lucrurile sunt mai nuanțate; teoretic ai o sumă tampon de maxim 20.000 euro - numai că Fondul de Compensare a Investitorilor la care cotizează firmele de intermediere autorizate avea la nivelul lunii mai 2012 fonduri de numai 3,2 milioane euro. Ce se întâmplă dacă există mai mulți brokeri care încep să se îndrăgostească de banii clienților sau pur și simplu de pariuri riscante precum celebrul caz al lui Cristian Sima? Iată câteva lucruri care îți asigură protecția într-o anumită măsură:
 

Nu te uita cu bani lichizi în contul brokerului. 

Știu, aștepți o „oportunitate”. De ce să n-o faci însă cu banii într-un cont de economii, care îți oferă și dobândă pentru asta, spre deosebire de casele de brokeraj? Cine știe ce se poate întâmpla iar Fondul de Compensare e cam costeliv.
 

Nu te uita cu acțiunile la broker

Acţiunile pot fi păstrate fie la broker, într-o secțiune specială a Depozitarului care poate fi accesată de intermediari, fie pot fi mutate direct la Depozitarul Central, în secțiunea la care nu au acces brokerii. Decât să descoperi prea târziu că acțiunile evidențiate în contul brokerul de fapt ..nu mai există (se pot elibera extrase trucate, se mai întâmpla prin anii 90), mai bine le știi în mai mare siguranță la Depozitar
 

Uită-te mai bine pe lista CNVM, a intermediarilor supravegheați

Dacă tranzacţionezi în special pe piețele externe, există riscul să o faci printr-un intermediar neautorizat și nesupravegheat de CNVM (cazul WBS Holding, înregistrat în Insulele Virgine). În lista publică de la CNVM, pe pozițiile 1-59 sunt intermediarii înființați în România, iar pe pozititiile 60-570 sunt cei care funcționează în România cu „pașaport european” (sunt înființați în alte state europene și sunt supravegheați în țările de origine de o instituție similară CNVM). Cine nu se află pe această lista nu este controlat de nimeni în România, direct sau măcar indirect, iar în caz de fugă cu banii, nu prea ai pe cine trage la răspundere (asta dacă nu te deranjează să te judeci prin nu știu ce paradisuri fiscale, cu o cutie poștală). 

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site