Home Noutati

Cât de acoperiţi suntem în cazul unui mare cutremur?

La sfârşitul lunii noiembrie, aflăm din partea asigurătorilor, că “solicitările de despăgubire în urma unui cutremur puternic, înaintate de proprietarii de locuinţe asiguraţi vor fi acoperite în limita sumei de 1 miliard euro de către Fondul de Garantare al CSA, dacă societăţile care au vândut poliţele nu pot achita daunele produse în urma unei catastrofe naturale”. Fondul de Garantare plăteşte din propriile disponibilităţi creanţele societăţilor de asigurare aflate în procedură de faliment, obligaţii care decurg direct din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de acestea iar disponibilităţile sale  provin în cea mai mare parte din sumele plătite de asiguratori (Fondul are la dispoziţie 200 de milioane euro în prezent).
 
Este 1 miliard de euro o sumă suficientă în cazul unui mare cutremur pentru a acoperi eventualele insolvenţe din sistem? Un calcul simplu arată că 1 miliard de euro reprezintă valoarea de reconstrucţie pentru …50 de blocuri (presupunând că în fiecare bloc sunt 100 de apartamente - deci 3 scări de bloc, cu 10 etaje - iar fiecare apartament de 50 mp ar putea fi reconstruit cu 400 euro/mp, adică 20.000 euro, o sumă egală cu valoarea maximă a despăgubirii pentru o poliţă obligatorie). Or, 50 de blocuri le găsim doar pe vreo 3 străzi din Bucureşti. Presupunând că 10% din fondul locativ ar fi afectat serios, ne temem că mai multe societăţi de asigurare se pot declara falimentare, confruntate cu un val de cereri de despăgubire, caz în care suma de reasigurare a Fondului de Garantare (1 miliard de euro), deşi pare mare la o prima vedere, se poate dovedi absolut insuficientă când se trage linia peste cererile asiguraţilor. Din fericire pentru companiile de asigurare, numărul celor care au încheiat poliţe obligatorii împotriva dezastrelor naturale este încă redus.
 
 
Prin Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, proprietarii de imobile sunt obligaţi să încheie o poliţă de asigurare, prima fiind, în funcţie de tipul locuinţei, de 10 sau 20 euro pe an. Suma asigurată a unei locuinţe este de cel mult 10.000 euro, respectiv 20.000 euro. Societatea PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) a fost înfiinţată în septembrie 2009, iar primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei au fost emise în iulie 2010.  La finele lunii octombrie, portofoliul PAID număra aproape 280.000 de poliţe, de la un maxim 800.000 în august 2011.
 
Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 
4 decembrie 2012

Debitorii cu clauze abuzive în contractele de credit primesc un ajutor nesperat prin Legea 193/2000

Judecătorii pot obliga băncile, companiile de utilităţi, supermarketurile să modifice toate contractele cu clauzele abuzive şi să restituie sumele reţinute dacă autoritatea de protecţie a consumatorilor deschide o acţiune pe baza unei decizii definitive obţinute într-un caz similar.
 
Noutatea vine odată cu legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă (76/2012), care modifică în acest sens articolele 12 şi 13 din legea 193/200. Paradoxal, deşi codul urmează să intre în vigoare la 1 februarie, legea de aplicare a sa şi implicit legea 193 modificată produc efecte.
 
În acest momoent, cum legea 193/200 modificată este în vigoare, pentru ca bancherii să obţină încă o dată câştig de cauză, ar trebui ca un grup de parlamentari să vină cu un proiect legislativ prin care să modifice legea. Greu de crezut că acest fapt se va petrece în următoarele două luni, din cauza campanei electorale (aviz amatorilor de a obţine în justiţie reducerea costurilor creditului).
 
Evident,  efectele nu sunt deloc pe placul bancherilor. Într-o scrisoare trimisă de Asociaţia Română a Băncilor, Ministerului Justiţiei şi BNR şi preluată de Ziarul Financiar, bancherii se plâng că “nu numai că nu vor mai avea dreptul să perceapă, pentru viitor, costurile aferente clauzelor declarate abuzive, dar se vor vedea obligate să şi ramburseze tuturor clienţilor respectivele costuri percepute în trecut”, pierderile estimate fiind de 600 milioane euro. În urmă cu mai bine de 2 ani, după un lobby agresiv dezvoltat de bănci şi FMI, autorităţile au îngropat prevederile privind falimentul personal din forma iniţială a OUG 50, care ar fi împiedicat debitorii să rămână datori la bănci şi după ce li se executau silit bunurile, dacă valoarea acestora nu acoperea datoria.
 
În legislaţia românească nu se folosea până acum precedentul, iar când vine vorba de sute sau mii de contracte, impactul poate fi devastator în bilanţuri. Dar nu numai pentru bancheri. Dacă Apa Nova, Distrigaz introduc prevederi abuzive în contracte, fiecare client ar trebui să le dea în judecată pentru a obţine corectarea lor? Să nu uităm că spre deosebire de furnizorii de utilităţi, bancherii au la dipoziţie scoringul. Clienţii pot fi departajaţi prin scoring iar condiţiile de acordare a creditului (dobândă, comision) pot sa difere substanţial, de la caz la caz. Bancherii pot personaliza mai mult contractele de credit pe viitor, pentru a fi afectaţi mai puţin de eventuale hotărâri definitive obţinute de un client sau altul, care să-i oblige la ajustări în bloc ale contractelor-tip.

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 
22 noiembrie 2012

Lecțiile de educație financiară au primit nota 10 la Romanian PR Award


Educația financiară este de aur. Programul Bugetul Familiei, coordonat de  Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România și susținut de Provident, a câştigat Golden Award for Excellence la categoria Comunicare financiară din cadrul celei de-a X-a ediție a galei Romanian PR Award – cea mai importantă competiție națională dedicată industriei de relații publice.

Programul, care a demonstrat tuturor că termenii bancari pot fi explicaţi într-un limbaj simplu, a fost apreciat de juriul format din reprezentanți ai celor mai prestigioase agenții la nivel național și european, precum  Edelman, Burson-Marsteller, Ketchum Pleon, Grayling  sau Ogilvy.

Principalele aspecte care au convins juriul au fost cele legate de importanța educației financiare și crearea unei platforme care să le ofere românilor informaţii şi instrumente financiare care să îi ajute să-şi optimizeze bugetul propriu şi cel familial şi să înţeleagă termenii financiari-bancari pe care îi întâlnesc atunci când analizează diferite produse sau oferte financiare. Campania Bugetul Familiei a avut un impact cu atât mai important cu cât a fost inițiată într-o perioadă de instabilitate economică și nesiguranță financiară.

Credem că un client educat este un client responsabil, în măsură să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză. De la această premisă a luat naștere Bugetul Familiei – o platformă prin care am încercat să-i împrietenim pe consumatori cu termenii financiari greoi, astfel încât să poată înţelege produsele şi serviciile financiare şi să le aleagă pe cele care se potrivesc cel mai bine propriilor nevoi şi posibilităţi. În plus, platforma conține informații și resurse utile pentru toți cei care doresc să își controleze mai bine banii, inclusiv acces gratuit și rapid la sfaturi personalizate de gestionare a finanțelor personale oferite de experți financiari.

Campania națională a fost dezvoltată împreună cu doi parteneri extrem de importanți respectiv APC (Asociaţia Pentru Protecția Consumatorului) și ANPC (Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorului), cărora li s-au alăturat Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private, Centrul European al Consumatorilor România, dar și Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Toate actiunile programului national au beneficiat de expertiza si suportul acestor parteneri puternici. 

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site