Home Noutati

Cum ne dam seama de bancomatele false: sfaturile bancilor

La nivel mondial, cele mai multe cazuri de fraude cu carduri sunt datorate fenomenului de skimming, adica aflarea datelor stocate pe banda magnetica a cardului, folosind dispozitive electronice speciale.

Cateva sfaturi din partea bancilor:

Bancomatul e instalat in locuri mai retrase. Pot exista cazuri in care bancomatul este fals, nu apartine niciunei entitati bancare si este instalat de infractori intr-ul loc public mai retras. Acest bancomat functioneaza aparent normal, dar nu va elibera bani, ci va raspunde cu mesaje de tipul "eroare citire card", "eroare sistem", "tranzactia nu poate fi procesata" etc., iar la final poate elibera cardul, dupa ce el a fost clonat.
Pe cat posibil este recomandat sa folositi bancomatele cu care sunteti familiarizat sau cele montate in Agentiile bancare, unde sunt instalate camere video
Verificati daca bancomatul prezinta aspecte neobisnuite (zgarieturi, urme de banda adeziva) in mod special tastatura si partea dreapta a dispozitivului ce contine fanta de introducere a cardului. (Puteti trage usor de ele sa observati daca sunt detasabile). Fiti atent la orice elemente care par sa fie instalate "in plus" pe bancomate, iar daca acestea se misca usor, au "joc" sau se dezlipesc, atunci, sub nicio forma nu trebuie sa realizeze vreo tranzactie la acel bancomat si sa anunte politia sau unitatea bancara de care apartine bancomatul.
 Verificati diversele accesorii aflate in preajma bancomatului (suporti, cutii etajere, fluturasi, formulare), daca sunt instalate mini camere video. In caz de suspiciune anuntati banca
Capturarea cardului in bancomat poate fi cauzat si de un anumit dispozitiv montat pe fanta de introducere a cardului. In acest caz, posesorul trebuie sa anunte imediat entitatea bancara proprietara a bancomatului, pentru a solicita returnarea cardului si / sau blocarea cardului in regim de urgenta, in scopul prevenirii oricarei pierderi financiare.

ATM skimming-ul se realizeaza prin fixarea unui dispozitiv de copiere pe fanta de introducere a cardului, in vederea copierii informatiilor de pe banda magnetica si a unei tastaturi false sau a unei mini camere video pentru inregistrarea PIN-ului.

Sursa www.adevarul.ro

Venitul lunar mediu al unei gospodarii a scazut cu 4,5% in trimestrul 3. Cheltuielile au urcat usor

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodarii au scazut in al treilea trimestru din 2010 fata de cele trei luni anterioare cu 4,5%, de la 2.337 lei la 2.231 lei, iar cheltuielile medii lunare au urcat usor, la 2.022 lei, reprezentand 90,6% din venituri, potrivit datelor INS.

Din total, veniturile banesti au fost in medie de 1.909 lei lunar pe gospodarie (659 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 322 lei lunar pe gospodarie (111 lei pe persoana).

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (49% din veniturile totale ale gospodariilor, in scadere cu 0,1 puncte procentuale fata de primul trimestru si cu 1,7 puncte procentuale fata de trimestrul al doilea).

La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in perioada iulie-septembrie, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 26,7%, veniturile din agricultura cu 3,5%, veniturile din activitati neagricole independente cu 3% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,9%. O pondere importanta detin si veniturile in natura (14,4%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12,8%).

Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.

In intervalul analizat, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 32,3% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 11,8% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.

In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 61,3% din salarii, de 25,4% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 7% din total.

In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,3% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 8,1% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (29%) si celor salariale (27,7%).

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.

Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 381 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 49 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.

In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,5% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul al treilea al anului trecut, in medie, 41% din consumul gospodariilor (40,7% in trimestrul unu, respectiv 41,4% in trimestrul doi).

O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In iulie – septembrie 2010, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,9%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,7% in primul trimestru, 15,4% in trimestrul al doilea si 15,7% in trimestrul al treilea) a fost destinata platii utilitatilor necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (0,9%) si cele pentru educatie (0,5%).



Sursa www.mediafax.ro

Tarifele RCA pentru 2011 vor fi mai reduse decat in acest an

Primele pe care soferii le vor achita pentru politele auto obligatorii RCA valabile in 2011 vor fi, in cele mai multe cazuri, mai reduse decat cele practicate de asiguratori in acest an, reiese din analiza tarifelor notificate de sapte asiguratori Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).

"Din analiza tarifelor notificate pana in prezent de sapte societati rezulta faptul ca, in cazul gamei medii de asigurati persoane fizice, primele pe care le vor achita in 2011 vor fi mai mici decat in 2010 in cele mai multe cazuri. Aceasta se explica nu doar prin aplicarea sistemului bonus-malus, ci si prin faptul ca societatile si-au propus sa acorde reduceri in functie si de alte criterii decat cele utilizate pana acum", a declarat, joi, intr-un comunicat al CSA, directorul Directiei Generale Asigurari Obligatorii din cadrul institutiei, Mona Cucu.

In cazul ultimelor trei societati de asigurare care au notificat CSA, tarifele de baza pentru gama medie de asigurati persoane fizice inregistreaza o scadere cuprinsa intre minus 14% si 0%, se precizeaza in comunicat.

Anterior, autoritatea de reglementare a anuntat ca tarifele pe care le vor practica patru societati in cazul politele RCA, pentru autoturisme cu capacitate cilindrica cuprinsa intre 1.200 – 1.600 cmc si soferi cu varste intre aproximativ 30 si 50 ani, vor varia, in medie, intre minus 5% si plus 15% fata de cele utilizate in acest an.

Prin gama medie de asigurati persoane fizice, CSA se refera la proprietarii de autoturisme cu capacitate cilindrica cuprinsa intre 1.200 – 1.600 centrimetri cubi si varste intre aproximativ 30 si 50 ani.

"Cifrele la noua luni din acest an privind activitatea de asigurari obligatorii RCA arata faptul ca prima medie subscrisa pe contract a fost doar cu 5% mai mare decat in perioada similara a anului anterior, crestere care a fost erodata de inflatie. Aceasta este practic cresterea medie resimtita de asigurati, chiar daca scumpirile vehiculate la sfarsitul anului trecut faceau referire la valori mult mai mari", a declarat presedintele CSA, Angela Toncescu.

Reglementarile emise de CSA referitoare la sistemul bonus-malus obliga societatile de asigurare ca, la tarifele rezultate dupa aplicarea coeficientilor proprii de corectie (maximum 25%), sa acorde bonus persoanelor care nu au provocat accidente, adica sa reduca tariful de prima sau, dupa caz, sa aplice malus (sa majoreze prima) persoanelor care au provocat daune.

Astfel, cei care nu au provocat accidente doi ani consecutivi (2009 si 2010) vor beneficia de un bonus de 20%, daca vor incheia asigurarea pe un an de zile.

Sursa www.mediafax.ro


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site