Home Noutati

Ce scumpiri ne aşteaptă anul viitor

Din ianuarie se scumpesc carburanţii, ţigările, alcoolul din cauza cursului mai mare la care se calculeazăaccizele. Din vară cresc preţurile la gaze iar toamna vom avea, probabil, o gigacalorie mai scumpă. Adaugaţi facturile mai mari la curentul electric. Deprecierea leului poate induce de asemenea creşteri de preţuri pentru bunurile importate.
 
Accizele se calculează din 2013 la un curs euro/leu cu 5% mai mare decât în acest an. Cum ponderea accizelor în preţul benzinei se apropie de 30%, majorarea cu 5% a cursului euro/leu atrage o creştere cu aproximativ 1,5% a preţului la pompă. În cazul motorinei, majorarea este de 1,2% (accizele au pondere de 25% în preţ).

Vorbim de majorarea indusă de creşterea cursului de schimb, motorina urmând să cuantifice şi majorarea accizelor cu 4,5% (de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă din ianuarie 2013). Trăgând linie, preţul motorinei va creşte cu aproximativ 2,5% (1,2% plus 1,35% - ponderea în preţ a majorării accizelor), adică 15 bani/litru; benzina va creşte, la rândul său, cu 9 bani pe litru. La ţigări, ponderea accizelor reprezintă mai mult de jumătate din preţul uzual al unui pachet (cam 60%), iar avansul euro cu 5% în intervalul 1 octombrie 2011- 1 octombrie 2012 aduce, în plus, la preţ aproximativ 3% (cum preţurile diferă destul de mult pe pachet, să luăm în calcul o marjă de 2,75-3,25%). Aceasta fiind numai influenţa cursului de schimb, tot din ianuarie urmând să se majoreze şi acciza de la 79,19 euro/1.000 ţigarete la 81,78 euro/1.000 ţigarete (+3,2%, cu o contribuţie în preţ de 1,8%). Per total, o creştere şi în acest caz, cu aproximativ 5% în medie (0,6 lei/pachet - adică 60 de bani).

Preţul gazelor naturale livrate populaţiei a urcat deja din 15 septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea este de 10%, întrucât creşterea costurilor nu a fost transferată în preţurile finale în ultimii ani. Majorările de preţ pe seama eliminării subvenţiilor (preţurile reglementate dispar până în 2017 la energie electrică şi 2018 la gaze) vin însă din urmă. Prima majorare pentru consumatorii casnici din 2013 va fi realizată în 1 iulie 2013, când preţul va urca cu 8%, apoi acesta va creşte cu două procente la 1 octombrie. Pentru consumatorii noncasnici, preţul urcă în 2013 cu 18%. În 2014, majorările sunt identice, urmând ca din 2015, 2016, 2017 şi 2018 creşterea de preţ să fie de 12% pe an, doar pentru consumatorii casnici.

La energie electrică, ca şi la gaze, am avut deja, în septembrie, o majorare a tarifelor cu 5% pentru consumatorii casnici şi non-casnici. Mai departe, strategia de eliminare a preţurilor reglementate prevede creşterea procentului de achiziţie din piaţa concurenţială la 10% (de la 0%) pentru consumatorii casnici în 2013 (ţinta este 30% pentru 2014, 50% în 2015, 70% în 2016 şi 100% până la finalul lui 2017). Pentru cei noncasnici am avut deja o majorare la 15% din septembrie, urmând ca în 2013 procentul de achiziţie din piaţa concurenţială să urce la 85% până în septembrie, iar în ianuarie 2014 la 100%. Preşedintele ANRE estima în septembrie că achiziţionarea a 15% din energia electrică din piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici va avea ca efect o creştere a preţului la consumatorul final cu 2-3%. Păstrând proporţiile, ar rezulta o creştere de aproximativ 15% pentru consumatorul final în 2013. În preţul la consumatorul final va însemna încă 1-2%. Cum preţul gazelor şi al energiei electrice influenţează şi alte preţuri de cost, majorările se vor propaga în întreaga economie, la scări diferite.

Importurile sunt sursă de inflaţie dacă leul se depreciază. În plus, ratele la bănci sau facturile la telefonia mobilă cuantifică imediat avansul euro. În ţară intră tot mai puţină valută (investiţii străine directe, remiteri, fonduri europene) iar leul resimte acest lucru.

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.

20 octombrie 2012

Strângerea robinetului cu bani întărește leul

Ca și în august, BNR a decis pe 8 octombrie să plafoneze sumele oferite băncilor la licitațiile repo săptămânale, o măsură temporară care duce la aprecierea monedei naționale față de euro.
 
Pe fondul crizei politice, euro a urcat până la 4,65 lei în august. A fost momentul intervenţiei indirecte a BNR, sumele oferite băncilor la licitațiile repo (injecții de lichiditate la dobânda de politică monetară) plafonându-se brusc de la 12-18 miliarde lei, la numai 4-6 miliarde lei mai puțini în piață, egal dobânzi mai mari la bondurile Guvernului dar și un curs mai bun al monedei naționale (când nu ai suficienți lei mai vinzi și ceva euro). În consecință, de la 4.65 lei/euro, cursul a scăzut la 4,45 lei/euro la începutul lui septembrie, efect pus de opinia publică, în principal, pe seama „rezolvării crizei politice”. 
 
Că n-a fost așa, o demonstrează evoluția ulterioară a leului; deprecierea s-a reluat din septembrie, odată cu eliminarea restricțiilor de sumă la licitațiile repo iar euro atinsese la începutul ședinței interbancare de luni, 8 octombrie, 4,59 lei. Că n-a fost vorba doar de intenția mascată de obținere a unor accize mai mari (cursul din 1 octombrie este luat ca bază de calcul pentru calculul accizelor percepute în 2013) vedem însă din evoluția de după 1 octombrie, când de la 4,52 lei/euro pe 1 octombrie s-a ajuns ușor la 4,57 pe data de 5. Anunțarea unei noi plafonări pentru bănci (6 miliarde lei) a coincis cu retragerea ordinelor mai mari de cumpărare de euro, iar leul s-a apreciat ușor pe 8 octombrie (cursul calculat de BNR a fost de 4,56 lei/euro). 
 
Cât va ține de această data aprecierea leului și ce amplitudine va avea? În august, am asistat la 4 licitații săptămânale plafonate, iar subțierea fluxului de lei către bănci a dus la o apreciere a monedei naționale de 4,3% ( de la 4,65 lei/euro la 4,45 lei/euro). Probabil că de aceasta dată, amplitudinea mișcării va fi mai redusă, având în vedere necesarul de finanțare al statului (creșterea dobânzilor la lei este principalul dezavantaj al sumelor reduse, oferite săptămânal de BNR) și atmosfera politică mai calmă. Începând din 8 octombrie ne-ar putea aștepta însă 2-3 săptămâni cu un leu mai puternic. Aviz amatorilor de diversificare a economiilor. 

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.

9 octombrie 2012

Cu ce taxe și impozite ne poate surprinde Guvernul în 2013?

Anul viitor, bugetul public va trebui să suporte majorările salariale din sectorul bugetar încă din ianuarie, în timp ce pentru 2012 acestea au fost programate în 2 tranșe, în iunie (8%) și decembrie (7,4%). În contextul în care creșterea economică dă semne de oboseală (Guvernul a redus recent prognoza de creștere a PIB de la 1,5% la 1,2%, în timp ce FMI vede doar 0,9%, iar BCR a ajustat-o recent la 0,7%), rata de absorbție a fondurilor europene n-a progresat prea mult, investițiile străine directe sunt la minimul ultimilor ani, iar agricultura va avea o contribuție dezolantă în PIB din cauza secetei, autoritățile trebuie să facă rost relativ repede de venituri suplimentare la buget. Cea mai comodă modalitate ar fi să crească spectaculos rata de colectare a taxelor și impozitelor, dar oare poate fi realistă o asemenea ipoteză în condițiile în care avem experiența rezultatelor modeste din ultimii ani? Rămâne, așadar, să presupunem că va urma o creștere a fiscalității. În ce direcții?
 

  • TVA? Improbabil. Produce o creștere instantanee la capitolul încasări dar nivelul sau este deja foarte ridicat și o noua taxare a consumului (reprezintă peste 60% din PIB) n-ar fi ușor de digerat și ar conduce la evaziune masivă;

 

  • Accize? Greu de crezut. Toată lumea se plânge de mărimea prețului combustibililor, o nouă majorare venită din fiscalitatea crescută este dificil de explicat; asta nu înseamnă că nu e loc de o noua taxare a viciilor - țigări/băuturi alcoolice;

 

  • Impozite pe proprietate? Probabil. Veniturile din taxele pe proprietate sunt venituri ale administrațiilor locale, dar asta nu înseamnă că Guvernul nu poate modifica legea finanțelor publice astfel încât acestea să primească cote mai reduse din anumite venituri colectate de stat (TVA, impozit profit, etc) urmând ca primăriile să încaseze mai mult din impozitele pe proprietate pentru care se majorează plafoanele din prezent. Să recunoaștem, 0,1% din valoarea impozabilă a unei case este cam puțin pentru un impozit pe proprietate, chiar şi în România. Deja Ministerul Finanțelor a început să vorbească de o nouă supra-taxare a proprietății multiple. În acest moment, pentru a doua proprietate se plătește impozit majorat cu 65%, iar pentru a treia un impozit crescut cu 150%, urmând ca pentru următoarele, majorarea să fie cu 300%. Așteptați-vă și la o nouă filozofie privind impozitarea luxului. Dacă există deja impozite pe mașini, bărci de lux, de ce n-am avea și unele pentru case de lux, cu finisaje foarte scumpe? De ce să nu se taxeze şi finisajele ci doar..pereții, ca acum?

 

  • Impozite pe schimburile valutare profitabile? Probabil. Asta a scăpat până acum Fiscului. Te impozitează pentru tranzacții valutare la termen, dar pentru operațiuni la vedere derulate printr-o bancă, nu. 

 

  • Impozit pe moșteniri? Probabil. Deja unele aluzii au fost lansate dinspre MF. Majorarea poate duce costurile moştenirii la concurență cu costurile donației, în cazul fericit, sau cu cele ale unei vânzări - cumpărări clasice, în varianta „hard”.

 

  • Impozit venit/profit? (am în vedere abandonarea cotei unice de 16% și aplicarea unui impozit progresiv). Problematic, şi nu mă refer la un impozit progresiv pornind de la nivelul de 8% și urcând ambițios până la..16%. Cota unică nu este ușor de abandonat din punct de vedere electoral de componența liberală a USL, iar din acest motiv, introducerea impozitului progresiv va fi ultima soluție adoptată.

 
Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 
20 septembrie 2012
 
 


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site