Home Noutati

”Rabla” 2012: valoarea voucherelor, sume alocate, condiții de participare


Până pe 19 noiembrie va puteți adresa firmelor colectoare în vederea casării autoturismelor vechi urmând să primiți în schimb tichete cu valoare nominală de 3.800 de lei. Administrația Fondului pentru Mediu a alocat pentru acest an un buget de 114 milioane de lei, prin care s-ar putea scoate din uz, având în vedere experiențaanilor trecuți, aproximativ 10.000 de mașini mai vechi de zece ani.

După o așteptare de 3 luni față de data avansată inițial, proprietarii de autovehicole mai vechi de zece ani pot casa din 5 martie mașinile la unul dintre cele 212 centre "Rabla" la nivel național și ulterior pot achiziționa un autoturism nou la unul dintre cele 125 de dealeri auto care au fost autorizați în cadrul programului. În condițiile în care anul trecut 40% din vânzarile de autoturisme s-au realizat prin programul de casare, vânzarile unui dealer sau importator pot fi puternic influențate de participarea sau lipsa din cadrul programului.
 
 Executivul a aprobat programul "Rabla" 2012 cu un buget acoperitor numai pentru 30.000 de tichete, suficiente însă numai pentru 10.000 de mașini - în condițiile în care media din ultimii doi ani a fost de aproape trei tichete pentru fiecare maşină nouă cumpărată în cadrul programului. Spre comparație, în 2010 s-au casat aproape 190.000 de mașini mai vechi de zece ani, iar în 2011 aproape 120.000, numărul de autoturisme noi achiziționate fiind de 62.000 în 2010, respectiv 39.000 în 2011.
 
Piațaparalelă a tichetelor de casare funcționează deja pe internet deși cererea se întâlnește deocamdată mai greu cu oferta (în timp ce prețurile de vânzare sunt de 2.000 - 2.300 de lei per tichet, clienții care au dat anunțuri de cumpărare sunt dispuși să plătească cel mult 1.500 de lei pentru un voucher). Prin programul Remat, în ultimii doi ani s-au casat aproape 306.000 de mașini uzate și s-au achiziționat circa 101.800 de autoturisme noi, din care 40.300 de automobile Dacia.
 
Potrivit dealerilor auto, clienții care cumpără mașini noi în cadrul programului Rabla preferă modelele din clasa mică, mini și compactă.
 
Condiții de intrare în program
 
Programul este deschis oricărei persoane ce are domiciliul sau reședința în România, precum și unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor de învățământ de stat sau privat, instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, unităților aparținând cultelor religioase recunoscute în România, precum și firmelor, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale. Ca persoană fizică, pentru a putea beneficia de program trebuie să fiți proprietarul mașinii vechi date spre casare și să aveți plătite toate taxele, impozitele și contribuțiile către bugetul local. 
 
Pentru a preda autovehiculul uzat, trebuie să prezentați firmei colectoare validate următoarele documente: actul care atestă identitatea și domiciliul sau reședința în România, în termen de valabilitate, în original și copie;certificatul de înmatriculare a autovehiculului uzat, în original și în copie legalizată; cartea de identitate a autovehiculului uzat, dacă aceasta există, în orginal și în copie legalizată; actul doveditor eliberat de către serviciul public comunitar pentru permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în original, pentru cazul în care din certificatul de înmatriculare și din cartea de identitate a autovehiculului nu rezultă anul fabricației, anul primei înmatriculări în România și/sau categoria mașinii; certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, eliberat de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială aveți domiciliul și reședința și este înregistrat fiscal autovehiculul uzat, în original.
 
Pentru a fi acceptat autovehiculul uzat trebuie ca acesta să aibă componentele esențiale (motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, șasiul, precum și echipamentele electronice de gestionare a funcțiilor autovehiculului și dispozitivului catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricație); să îndeplinească cerințele de vechime, în baza anului de fabricație înscris în certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a autovehiculului uzat, dacă aceasta există, sau în bază anului de fabricație înscris în actul doveditor eliberat de către serviciul public comunitar, coroborat cu caracterul alfanumeric corespunzător, conținut în numărul de identificare a autovehiculului uzat; să fie înmatriculat prima dată în România - se verifică în bază mențiunilor cuprinse în certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a autovehiculului uzat, dacă aceasta există, sau în baza mențiunilor din actul doveditor eliberat de către serviciul public comunitar.

4 aprilie 2012

Cursul de schimb în an electoral. La ce să fim atenţi?


Economia, veniturile populaţiei, percepţia asupra riscului tind să arate mai bine înaintea alegerilor. Iar 2012 este an electoral atât în România, cât şi în SUA şi în mai multe ţări europene (investitorii sunt deci mai “generoşi” la nivel global). După, urmează deseori duşurile reci. În plus, 2013 şi 2014 aduc pentru România un vârf de plăţi în contul datoriei publice externe (aproximativ câte 5 miliarde euro) şi decontul previzibil al exceselor electorale ale autorităţilor. Cum se va simţi leul în 2013 şi cum ne putem proteja de fluctuaţiile neplăcute ale cursului?
 
Între 2012 şi 2019 România trebuie să achite mai bine de 21 miliarde euro în contul împrumuturilor de la FMI şi instituţiile europene. Vârful de plată este între 2013 şi 2014 (5,1 miliarde în 2013 şi 4,7 miliarde în 2014). Grosul acestor bani va fi virat de către BNR, Ministerul Finanţelor având de achitat la rândul sau 7 miliarde euro. De ce ne facem griji în privinţa cursului leu-euro în următorii 2 ani? Micşorarea rezervelor BNR va fi percepută ca un motiv de vulnerabilitate a leului; intrările de bani europeni care să compenseze ieşirile cauzate de plăţile în contul datoriei externe sunt deocamdată (martie 2012) anemice; majorarea veniturilor bugetarilor decisă recent poate fi decontată în 2013, an post-electoral. Chiar dacă o parte considerabilă a împrumutului va fi “rostogolită” (achitarea se face contractând noi datorii din pieţele externe de capital) vestea proastă este că dobânzile la care România se poate împrumuta în dolari (peste 6,5%) sunt duble, raportate la dobânzile solicitate de FMI în momentul acordării împrumutului (2009). Cu alte cuvinte, în anii următori dobânzile la datoriile contractate vor cântări mai greu, vor trebui mobilizate resurse bugetare suplimentare pentru achitarea lor. Or, nici economia nu se simte prea bine, Ministrul Finanţelor anunţând că este posibil ca economia să reintre în recesiune (două trimestre consecutive de scădere) după trimestrul întâi al anului 2012, exporturile scad, investiţiile străine la fel. Una peste alta, nici starea economiei, nici vârful de plăţi preconizat în următorii 2 ani, nu sunt veşti bune pentru euro/leu. Chiar dacă în lunile de vară cursul poate scădea conjunctural, din 2013 va puteţi pregăti emoţional pentru un scenariu de devalorizare a leului. Cum vă puteţi proteja?
 

1. Dacă nu aveţi economii consistente dar aveţi credite în derulare în valută, vă puteţi limita la acumularea unei cantităţi de euro/dolari în cursul acestui an care să vă asigure plata mai relaxată a ratelor anul viitor. Poate n-ar strica să achitaţi anticipat cea mai mare parte a împrumuturilor contractate, dacă este posibil.

 
2. Dacă aveţi economii preponderent în lei, luaţi în calcul convertirea unei părţi a lor în valută spre sfârşitul anului. Nu vă gândiţi să cumpăraţi eşalonat, “pe trend”, cantităţi mici, de regulă cursul se ajustează brusc, tocmai pentru a reduce efectele emoţionale ale unei mişcări de devalorizare de durată.
 
3. Dacă aveţi profil de speculator şi o dobândă în lei bine negociată cu banca (peste medie adică) puteţi deschide poziţii pe contractul futures euro/leu la bursă din Sibiu păstrând totodată grosul banilor în lei. Pentru a cumpăra contracte euro-leu trebuie blocată doar o fracţiune din valoarea acestora - o garanţie (marjă)-urmând să suportaţi din valoarea acesteia fluctuaţiile de preţ ca şi cum aţi fi utilizat întreaga sumă. În acest fel vă securizaţi valoarea depozitelor în lei cumpărând echivalentul valorii acestora în euro sub formă contractelor futures euro-leu.

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 

15 martie 2012

Dividende, randamente și iluzii pe piața de capital

 
“Acţiunea X include un randament la dividend de y%!”(nepărat y mai mare decât “plictisitoarele” dobânzi la termen)!”. De câte ori nu ați citit astfel de exclamații în titlul sau în interiorul unor articole din ziarele de specialitate (amintiți-văde referințele la eternele SIF-uri sau FP în acest an)? Mesaj implicit “cumpără acum, vei avea un randament mult mai bun decât în cazul în care îți păstrezi economiile la bancă”. Ce este în neregulă aici? 
 
1. În momentul în care dividendul este anunțat, prețul a parcurs deja cea mai mare parte din cursa sa ascendentă.
2. După trecerea datei de înregistrare pentru a beneficia de deciziile adoptate în AGA privind rata de distribuție a profitului companiei sub formă de dividende (prin aprilie-mai) prețul acțiunii se ajustează abrupt (acțiunile cumpărate nu mai includ și dividendul). De multe ori, prețul scade chiar mai mult decât valoarea dividendului iar investitorii seduși de articolele ademenitoare din ziare înainte de a se vedea cu câștigul potențial promis an de an vor admira o pagubă concretă de toată frumuseţea. Scăderea prețului este cu atât mai mare cu cât mărimea profitului raportat pentru anul anterior a fost mai conjucturală(vânzarea unui activ valoros care nu se va mai repeta și în anul curent, specularea unui context temporar-energie cumpărată la prețpreferențial - vezi Alro, Azomures, dorința acționarului majoritar de a transforma un procent mult mai mare din profit în dividende decât în mod uzual - vezi Transgaz, Transelectrica, etc).
 
Caz concret în 2012
 
SIF-urile au fost acțiuni vedetă în primele trei luni ale anului, cotațiile urcând cu peste 30%. Ce justifica acest lucru? Tranzacția Erste-BCR (schimb de acțiuni cu Erste Bank pentru deținerile SIF-urilor la BCR) a urcat profitul unora dintre societățile de investiții nesperat, alte vânzări de active au avut contribuții similare în cazul SIF-urilor care nu trecuseră în contabilitate tranzacția cu Erste. În consecință, dividendele anunțate au fost spectaculoase. De pildă, la SIF Transilvania, dividendul propus este de 0,17 lei/acțiune, ceea ce ar urca randamentul la dividend la 23% raportat la cotațiile acțiunilor din 6 martie. Cum de stau pasivi deponenții care au doar 5-6% pe an dintr-un depozit la termen la bancă și nu se reped să cumpere SIF3 pe capete? Simplu, profitul în 2011 a fost conjuctural (vânzare masivă de active - acțiunile deținute la BCR și o parte din cele la BRD și nu câștig rezultat din activitatea curentă - primirea de dividende de la companiile din portofoliu, operațiuni sclipitoare pe piețele financaire, etc) și va fi foarte greu de repetat. Prin urmare, prețul acțiunii se poate ajusta cu mai mult de 23% după trecerea datei de înregistrare având în vedere că societatea este mai săracă în active în 2012.
 
Să ne uităm apoi de unde a plecat prețul în decembrie 2011 (0,45 lei) și unde a ajuns în contextul apropiatelor dividende în martie 2012 (0,71 lei): investitorii avizați au sesizat că profitul va fi mare (se cunoșteau deja rezultatele la 9 luni pentru 2011) și dividendul va fi “gras”, și au început să acumuleze gospodărește acțiuni. Când știrea privind valoarea efectivă a dividendului a sosit (martie) ei sunt gata să renunțe la acțiuni și să-și marcheze profiturile (cine vrea să aștepte mai bine de 6 luni pentru a primi banii de dividende prin poștă sau virament bancar? mai bine vând acum acțiunile cu dividend inclus) în timp ce investitorii neexperimentați se bulucesc să cumpere entuziasmați de articole cu titluri super-optimiste cum arătam mai sus.

6 martie 2012


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site