Aproape 95% din creditele ipotecare acordate de bancheri sunt in valuta – euro si franci elvetieni in general – ceea ce lasa clientii expusi in fata riscului valutar. Un risc despre care Misu Negritoiu, seful ING Bank, a spus la inceputul saptamanii ca este "o bomba cu efect intarziat".

Pozitia sa este surprinzatoare, avand in vedere ca pana acum bancherii au incercat mereu sa convinga ca euro este singura solutie pentru creditele pe termen lung, iar BNR a tolerat aceasta abordare.

Principalul argument pentru care creditele in valuta au convins, in special cand a fost vorba de sume mari si perioade lungi de rambursare, a fost diferentialul de dobanda. Dobanzile mari la lei faceau practic prohibitive finantarile ipotecare in lei, argumenteaza bancherii, care au gasit insa debuseul alternativ in euro – si la un moment dat chiar in franci elvetieni.

Finantarile in valuta erau mult mai usor de obtinut de la actionarii straini sau de pe pietele internationale, la preturi foarte mici, iar astfel chiar si jucatori fara notorietate pe piata si cu retele teritoriale relativ mici fata de bancile vechi s-au putut lansa in lupta pentru cote pe segmentul creditului de retail.
Un credit ipotecar in euro se vinde cu o dobanda efectiva cuprinsa intre 6%-7%, in timp ce la lei dobanda efectiva depaseste 11% pe an. Ca sa fie mai rentabil in lei, cursul leu-euro ar trebui sa creasca anual cu minimum 5%, ca sa anuleze diferentialul de dobanda.

Un alt argument invocat de bancheri pentru vanzarea de credite in valuta a fost lipsa resurselor in lei pentru perioade atat de lungi. A fost insa creditarea in valuta un salt inainte pe care piata l-a facut, arzand etapa dezvoltarii economisirii interne?
"Vanzarea de credite in euro reprezinta o ardere de etape numai daca se adopta euro intr-o perspectiva apropiata. Altfel, nu reprezinta decat un produs «exotic»", a comentat pentru ZF Misu Negritoiu. Adoptarea euro in 2015, conform calendarului asumat de autoritati, pare insa tot mai putin probabila, chiar guvernatorul BNR Mugur Isarescu vorbind despre necesitatea rediscutarii aceste tinte. Negritoiu a spus marti ca ipotecarele in euro bazate pe venituri in lei sunt "produsul toxic" dezvoltat de bancile romanesti si care reprezinta "o bomba cu efect intarziat". Totusi, inclusiv ING a promovat de-a lungul timpului si are si acum in oferta credite ipotecare in euro.

Sub cupola BNR, Negritoiu a vorbit cu tonul unui bancher central, fapt remarcat si de Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetara a guvernatorului BNR, cel care prezida respectivul panel. Şeful ING si-a motivat opinia prin dificultatea cu care bancile pot sa finanteze acum portofoliile de ipotecare in euro, in conditiile in care acestea erau bazate pe sursele imprumutate din strainatate, mult mai dificil de atras in contextul aparut pe piata dupa criza financiara din 2008. El a precizat ca ponderea mare a creditului in valuta – doua treimi din totalul creditul privat – tine captiva intreaga tara, in conditiile in care BNR nu poate sa ieftineasca finantarile in lei, pentru ca risca o depreciere a cursului. Aceasta ar lovi bancile prin deteriorarea calitatii creditelor in valuta.
Croitoru s-a aratat insa mai tolerant fata de creditele in valuta, considerand ca acestea compenseaza lipsa economisirilor interne, care sa sustina investitiile.
"Romania va creste in continuare cu economii straine. Oricat am creste economisirea interna, nu vom putea reveni la cresterile economice apropiate de potentialul de dinainte de 2008", a completat atunci Croitoru. Cel putin pana acum, creditele in valuta au avut un comportament mai bun in criza decat cele in lei. Ponderea restantelor, in cazul populatiei, este dubla la creditele in lei, la aproape 7%, fata de valuta, cu numai 3,5%. Totusi, ultimele luni au adus o tendinta de crestere mai rapida a restantelor populatiei la imprumuturile in euro decat la cele in lei, semn ca nu toti clientii au reusit sa se adapteze la noile niveluri de curs si sa isi ajusteze cheltuielile, pentru a putea face fata cu plata ratelor la banca. La sfarsitul lunii august, ratele neplatite la timp la creditele in lei totalizau 2,5 miliarde de lei, in crestere cu 82% fata de august anul trecut. La creditele in euro suma este de numai 1,7 miliarde de lei, dar cresterea fata de anul trecut este cu 143%.

Ce spun alti bancheri?

"Ipotecarele in euro sunt riscante, dar ce nu este? In cazul Romaniei trebuie sa luam in considerare niste factori. Unul este ca avem un sistem valutar dualist, euro este folosit nu doar la credite, ci si la jumatate din preturi. In plus, sunt transferuri mari din strainatate, multi oameni au salariile in euro, exista un anumit hedging natural", spune Laszlo Diosi, seful OTP Bank, filiala locala a celui mai mare grup financiar maghiar. El apreciaza ca riscul este mai mic decat in Ungaria, unde populatia a luat masiv ipotecare in franci elvetieni, insa veniturile sunt realizate aproape exclusiv in forinti. De altfel, autoritatile de la Budapesta pregatesc un program pentru protejarea debitorilor cu credite in valuta.
Gabriela Nistor, director executiv la Banca Transilvania – singura banca de top cu capital privat local – spune ca a existat o piata si pentru ipotecarele in lei, dar aceasta a fost subminata in mare parte din timp de diferentialul mare de dobanda.
"Fiind banca dependenta de resursele de pe piata locala, am dat credite preponderent in lei, de toate tipurile, inclusiv ipotecare. Acestea au mers bine in 2006-2007, insa acum diferentele de dobanda sunt prea mari. Atunci am avut niste oferte speciale, cu dobanda introductorie, insa asta a insemnat sa suportam niste costuri", spune Nistor.
Misu Negritoiu explica decizia ING de a oferi ipotecare in euro ca fiind dependenta de piata.
 "ING nu este parte din problema decat la nivelul cotei de piata, de 4%. Piata este o concentrare semnificativa formata din tranzactii reprezentative ale unui numar multiplu de operatori, cand vorbim de piata, vorbim de tendintele/nivelul pe care il imprima «operatorii semnificativi», un operator cu 4% nu este semnificativ", apreciaza Negritoiu.

Ipotecarul in lei, atractiv doar daca euro creste la 5,5 lei

La un credit ipotecar de 50.000 de euro, contractat pe 30 de ani, la o dobanda de 6,3% pe an, rata lunara ar fi de 337 de euro. La un ipotecar in lei, pentru a obtine o suma echivalenta, un client ar trebui sa plateasca lunar 1.856 de lei. Ratele la creditul in euro ar ajunge sa fie echivalenta cu cea la lei doar daca euro ar urca cu 30% de la nivelul actual, pana la 5,5 lei.


Sursa www.zf.ro