Home Noutati Cursul de schimb în an electoral. La ce să fim atenţi?

Cursul de schimb în an electoral. La ce să fim atenţi?


Economia, veniturile populaţiei, percepţia asupra riscului tind să arate mai bine înaintea alegerilor. Iar 2012 este an electoral atât în România, cât şi în SUA şi în mai multe ţări europene (investitorii sunt deci mai “generoşi” la nivel global). După, urmează deseori duşurile reci. În plus, 2013 şi 2014 aduc pentru România un vârf de plăţi în contul datoriei publice externe (aproximativ câte 5 miliarde euro) şi decontul previzibil al exceselor electorale ale autorităţilor. Cum se va simţi leul în 2013 şi cum ne putem proteja de fluctuaţiile neplăcute ale cursului?
 
Între 2012 şi 2019 România trebuie să achite mai bine de 21 miliarde euro în contul împrumuturilor de la FMI şi instituţiile europene. Vârful de plată este între 2013 şi 2014 (5,1 miliarde în 2013 şi 4,7 miliarde în 2014). Grosul acestor bani va fi virat de către BNR, Ministerul Finanţelor având de achitat la rândul sau 7 miliarde euro. De ce ne facem griji în privinţa cursului leu-euro în următorii 2 ani? Micşorarea rezervelor BNR va fi percepută ca un motiv de vulnerabilitate a leului; intrările de bani europeni care să compenseze ieşirile cauzate de plăţile în contul datoriei externe sunt deocamdată (martie 2012) anemice; majorarea veniturilor bugetarilor decisă recent poate fi decontată în 2013, an post-electoral. Chiar dacă o parte considerabilă a împrumutului va fi “rostogolită” (achitarea se face contractând noi datorii din pieţele externe de capital) vestea proastă este că dobânzile la care România se poate împrumuta în dolari (peste 6,5%) sunt duble, raportate la dobânzile solicitate de FMI în momentul acordării împrumutului (2009). Cu alte cuvinte, în anii următori dobânzile la datoriile contractate vor cântări mai greu, vor trebui mobilizate resurse bugetare suplimentare pentru achitarea lor. Or, nici economia nu se simte prea bine, Ministrul Finanţelor anunţând că este posibil ca economia să reintre în recesiune (două trimestre consecutive de scădere) după trimestrul întâi al anului 2012, exporturile scad, investiţiile străine la fel. Una peste alta, nici starea economiei, nici vârful de plăţi preconizat în următorii 2 ani, nu sunt veşti bune pentru euro/leu. Chiar dacă în lunile de vară cursul poate scădea conjunctural, din 2013 va puteţi pregăti emoţional pentru un scenariu de devalorizare a leului. Cum vă puteţi proteja?
 

1. Dacă nu aveţi economii consistente dar aveţi credite în derulare în valută, vă puteţi limita la acumularea unei cantităţi de euro/dolari în cursul acestui an care să vă asigure plata mai relaxată a ratelor anul viitor. Poate n-ar strica să achitaţi anticipat cea mai mare parte a împrumuturilor contractate, dacă este posibil.

 
2. Dacă aveţi economii preponderent în lei, luaţi în calcul convertirea unei părţi a lor în valută spre sfârşitul anului. Nu vă gândiţi să cumpăraţi eşalonat, “pe trend”, cantităţi mici, de regulă cursul se ajustează brusc, tocmai pentru a reduce efectele emoţionale ale unei mişcări de devalorizare de durată.
 
3. Dacă aveţi profil de speculator şi o dobândă în lei bine negociată cu banca (peste medie adică) puteţi deschide poziţii pe contractul futures euro/leu la bursă din Sibiu păstrând totodată grosul banilor în lei. Pentru a cumpăra contracte euro-leu trebuie blocată doar o fracţiune din valoarea acestora - o garanţie (marjă)-urmând să suportaţi din valoarea acesteia fluctuaţiile de preţ ca şi cum aţi fi utilizat întreaga sumă. În acest fel vă securizaţi valoarea depozitelor în lei cumpărând echivalentul valorii acestora în euro sub formă contractelor futures euro-leu.

Pentru mai multe informaţii, accesează rubrica Întreabă expertul.
 

15 martie 2012


Site realizat cu mândrie de graficaro.net - servicii de creare site